Sifilisul este o infecție cu transmitere sexuală care a lăsat urme adânci în istoria medicinei și continuă să fie o problemă actuală de sănătate. Cauzat de bacteria Treponema pallidum, sifilisul nu se limitează doar la organele genitale, ci poate afecta întregul organism, inclusiv inima, creierul și sistemul nervos. Tocmai de aceea, este considerat una dintre cele mai complexe boli venerice, cu evoluție în mai multe stadii și cu manifestări variate.

Simptomele nu sunt întotdeauna vizibile, iar acest lucru face ca sifilisul să fie adesea diagnosticat târziu. De la ulcerațiile mici, dar nedureroase, până la erupțiile cutanate și complicațiile neurologice, boala are un parcurs insidios, care poate dura ani de zile. În lipsa tratamentului, sifilisul provoacă leziuni ireversibile.

Ce este sifilisul și cum se transmite

Sifilisul este o boală cu transmitere sexuală provocată de bacteria Treponema pallidum. Se transmite în principal prin contact sexual vaginal, anal sau oral neprotejat. Mai rar, poate fi transmis prin transfuzii de sânge contaminate (astăzi foarte rar datorită testărilor), sau de la mamă la făt, caz numit sifilis congenital.

Câteva aspecte esențiale despre transmitere:

• Riscul este mai mare în primele stadii ale bolii, când leziunile cutanate conțin bacterii active.
• Nu este nevoie de penetrare completă, contactul direct cu leziunile este suficient pentru infectare.
• Sifilisul nu se transmite prin obiecte obișnuite (pahare, tacâmuri, toaletă).

Un element important este faptul că sifilisul are mai multe stadii de evoluție, iar fiecare vine cu simptome diferite.

Principalele tipuri de sifilis:

• Sifilis primar: apare prima leziune (șancrul), de obicei nedureroasă.
• Sifilis secundar: se manifestă prin erupții cutanate și simptome generale.
• Sifilis latent: infecția rămâne în organism fără semne vizibile.
• Sifilis terțiar: apar complicații grave care afectează inima, creierul și oasele.

În lipsa tratamentului, boala poate evolua ani de zile și poate duce la invaliditate sau chiar deces.

Simptomele sifilisului pe stadii

Sifilisul este o boală cu evoluție în etape. Fiecare stadiu are propriile manifestări, dar unele pot trece neobservate, ceea ce face diagnosticul dificil.

1. Sifilis primar

• apare la 10–90 de zile după contactul sexual infectant
• semnul principal este șancrul – o ulcerație mică, rotundă, nedureroasă
• localizare frecventă: organele genitale, anus, gură
• șancrul dispare de la sine în câteva săptămâni, dar boala continuă să evolueze

2. Sifilis secundar

• apare la câteva săptămâni sau luni după dispariția șancrului
• erupții pe corp, adesea pe palme și tălpi
• febră, oboseală, dureri musculare, ganglioni măriți
• pete albe în gură sau în gât

3. Sifilis latent

• nu are simptome vizibile
• bacteria rămâne activă în organism
• poate dura ani întregi, fiind descoperit doar la analize de sânge

4. Sifilis terțiar

• apare la 10–30 de ani după infecția inițială
• afectează inima, vasele de sânge, creierul, sistemul nervos și oasele
• simptome posibile: probleme cardiace, paralizii, tulburări psihice, orbire

Cauzele și factorii de risc

Deși cauza este simplă, infecția cu Treponema pallidum, există factori care cresc riscul de îmbolnăvire:

• Raporturi sexuale neprotejate (vaginale, anale sau orale).
• Număr mare de parteneri sexuali.
• Prezența altor boli cu transmitere sexuală, care cresc vulnerabilitatea.
• Lipsa controalelor medicale regulate.
• Transmiterea de la mamă la copil în timpul sarcinii.

Este important de reținut că sifilisul netratat în sarcină duce la:

• avort spontan
• naștere prematură
• sifilis congenital la nou-născut

Acesta este un motiv esențial pentru care gravidele sunt testate obligatoriu.

Diagnostic și analize pentru sifilis

Diagnosticarea sifilisului se face printr-o combinație de examen clinic și teste de laborator.

Metode de diagnostic:

• Examinarea leziunii: medicul identifică șancrul sau erupțiile specifice.
• Testele de sânge: detectează anticorpii împotriva bacteriei. Cele mai utilizate sunt:
  • VDRL (Venereal Disease Research Laboratory)
  • RPR (Rapid Plasma Reagin)
  • TPHA (Treponema Pallidum Hemagglutination Assay)
• Testarea lichidului cefalorahidian: în caz de suspiciune de afectare neurologică.

Testele sunt simple, accesibile și pot detecta boala chiar și în stadiile latente.

Screeningul este recomandat:

• persoanelor active sexual cu risc crescut
• gravidelor, în primul trimestru de sarcină
• partenerilor persoanelor diagnosticate

Tratamentul sifilisului

Vestea bună este că sifilisul poate fi tratat eficient. Antibioticul principal folosit este penicilina, administrată prin injecție intramusculară.

Tipuri de tratament în funcție de stadiu:

• Sifilis primar și secundar – o doză unică de penicilină este, de obicei, suficientă.
• Sifilis latent – mai multe doze administrate pe parcursul câtorva săptămâni.
• Sifilis terțiar sau neurosifilis – necesită tratament mai complex, cu doze mari de penicilină intravenoasă.

Pentru persoanele alergice la penicilină, se pot folosi antibiotice alternative, precum doxiciclina sau azitromicina, dar eficiența lor poate fi mai scăzută.

Este esențial ca și partenerii sexuali ai persoanei infectate să fie testați și tratați, pentru a preveni reinfectarea și răspândirea bolii.

Măsuri de prevenție

Prevenția joacă un rol foarte important în stoparea răspândirii sifilisului.

Recomandări practice:

• Folosește prezervativul la fiecare contact sexual.
• Limitează numărul partenerilor sexuali.
• Fă teste regulate pentru boli cu transmitere sexuală.
• Discută deschis cu partenerul despre sănătatea sexuală.
• Gravidele trebuie să facă testul de sifilis în sarcină.

Educația sexuală și accesul la servicii medicale de calitate sunt elemente-cheie pentru reducerea incidenței bolii.

Complicațiile sifilisului netratat

În lipsa tratamentului, sifilisul duce la complicații grave. Acestea apar mai ales în stadiul terțiar.

Posibile complicații:

• Afectare cardiovasculară: anevrisme, insuficiență cardiacă.
• Neurosifilis: paralizii, demență, tulburări de coordonare.
• Sifilis ocular: orbire progresivă.
• Leziuni osoase și cutanate ireversibile.
• Transmiterea congenitală: probleme severe la nou-născuți.

Aceste efecte subliniază importanța diagnosticării precoce și a tratamentului corect.

Sifilisul este o infecție cu transmitere sexuală gravă, dar tratabilă atunci când este depistată la timp. Cunoașterea cauzelor, a simptomelor și a opțiunilor de tratament poate face diferența între o vindecare completă și complicații severe.

Diagnosticarea prin teste simple și accesibile, tratamentul eficient cu antibiotice și prevenția prin comportamente sexuale responsabile sunt armele cele mai importante în lupta împotriva acestei boli.

Dacă ai suspiciuni sau simptome specifice, nu amâna vizita la medic. Sănătatea sexuală este o parte esențială a vieții, iar informarea corectă și controalele regulate te pot proteja pe termen lung.