Răceala și gripa sunt infecții respiratorii provocate de virusuri diferite. Răceala apare de obicei treptat și afectează mai ales nasul și gâtul. Gripa începe frecvent brusc, produce o stare generală mult mai proastă și poate duce la complicații, în special în cazul persoanelor vulnerabile.
Simptomele se pot suprapune, iar intensitatea lor diferă de la o persoană la alta. Poți avea gripă fără febră sau o răceală care te afectează mai mult decât te-ai aștepta. COVID-19 și alte infecții respiratorii pot avea manifestări asemănătoare. Din acest motiv, diagnosticul sigur nu se stabilește întotdeauna doar după simptome. Evoluția bolii, testarea și evaluarea medicală pot fi necesare atunci când starea este severă sau există factori de risc.
Principalele diferențe dintre răceală și gripă
Răceala debutează, în general, în decurs de una sau două zile. Primele semne pot fi senzația de uscăciune în gât, strănutul, nasul înfundat și secrețiile nazale. Starea generală permite adesea continuarea activităților obișnuite, chiar dacă apare oboseala.
Gripa poate începe în numai câteva ore. O persoană se poate simți bine dimineața, iar până seara să aibă febră, frisoane, dureri musculare și o stare puternică de epuizare.
| Simptom | Răceală | Gripă |
|---|---|---|
| Debut | Treptat | De obicei brusc |
| Febră | Rară sau moderată | Frecventă, uneori ridicată |
| Frisoane | Mai puțin frecvente | Frecvente |
| Dureri musculare | Ușoare | Moderate sau intense |
| Oboseală | De obicei ușoară | Poate fi puternică |
| Nas înfundat | Foarte frecvent | Poate apărea |
| Strănut | Frecvent | Mai puțin frecvent |
| Tuse | Ușoară sau moderată | Frecventă, adesea seacă |
| Durere de cap | Mai rară | Frecventă |
| Complicații | Mai puțin probabile | Pot apărea, inclusiv pneumonia |
Febra nu este obligatorie în gripă. Persoanele în vârstă, copiii foarte mici și pacienții cu imunitate scăzută pot avea manifestări neobișnuite. La vârstnici pot apărea slăbiciune, lipsa poftei de mâncare sau confuzie, fără febră evidentă.
La copii, gripa poate provoca și greață, vărsături sau diaree. Aceste simptome digestive sunt mai puțin obișnuite la adulți.
În majoritatea cazurilor, simptomele intense ale gripei se reduc în trei până la șapte zile. Tusea și oboseala pot persista două săptămâni sau chiar mai mult. O răceală obișnuită se ameliorează de regulă în aproximativ șapte până la zece zile.
Cum afli ce infecție ai
Simptomele oferă indicii, dar nu identifică întotdeauna virusul. Gripa, COVID-19 și alte viroze respiratorii pot produce febră, tuse, dureri musculare, oboseală și durere în gât.
Un test pentru gripă sau COVID-19 poate fi util atunci când rezultatul schimbă conduita medicală. Testarea este deosebit de importantă pentru persoanele vulnerabile, pacienții cu simptome severe și cei care locuiesc sau lucrează alături de persoane cu risc crescut.
Un test rapid negativ nu exclude întotdeauna infecția. Rezultatul poate depinde de momentul recoltării și de calitatea probei. Medicul poate lua o decizie pe baza simptomelor, a circulației virusurilor și a stării pacientului.
Contactează medicul de familie cât mai devreme dacă suspectezi gripa și faci parte dintr-o categorie de risc. Tratamentul antiviral eliberat pe bază de prescripție are eficiența cea mai mare când este început în primele 48 de ore. El poate fi recomandat și mai târziu în formele severe sau în cazul pacienților cu risc mare.
Categoriile care necesită atenție suplimentară includ:
- copiii mici, în special cei sub doi ani;
- adulții de peste 65 de ani;
- femeile însărcinate și cele aflate la scurt timp după naștere;
- persoanele cu astm sau alte boli pulmonare;
- pacienții cu afecțiuni cardiace, renale ori hepatice;
- persoanele cu diabet;
- pacienții cu imunitate scăzută;
- persoanele cu obezitate severă;
- rezidenții centrelor de îngrijire.
Ce poți face acasă în formele ușoare
Odihna și consumul suficient de lichide sunt principalele măsuri. Apa, ceaiul, supa și soluțiile de rehidratare pot preveni deshidratarea. Urina foarte închisă la culoare sau urinarea rară pot arăta că aportul de lichide este insuficient.
Pentru febră și durere se pot folosi medicamente potrivite vârstei și stării de sănătate, conform prospectului sau recomandării medicului. Verifică ingredientele produselor combinate pentru răceală și gripă. Mai multe produse pot conține paracetamol, iar administrarea lor împreună poate duce la depășirea dozei.
Copiii și adolescenții nu trebuie să primească aspirină pentru o infecție virală. Nici medicamentele pentru adulți nu trebuie împărțite sau adaptate din ochi pentru copii.
Sprayurile nazale decongestionante pot ajuta pentru perioade scurte. Folosirea lor prea multe zile poate agrava congestia. Persoanele cu hipertensiune, boli de inimă, glaucom sau alte afecțiuni trebuie să ceară sfatul medicului ori farmacistului înainte de administrare.
Antibioticele nu tratează răceala sau gripa, deoarece aceste boli sunt produse de virusuri. Ele sunt utile numai dacă medicul identifică o infecție bacteriană. Secrețiile nazale gălbui sau verzui nu reprezintă singure o indicație pentru antibiotic.
Rămâi acasă cât timp ai febră și te simți rău. Aerisește camerele, spală mâinile și evită apropierea de persoanele vulnerabile. Acoperă gura și nasul când tușești sau strănuți.
Când trebuie să mergi la medic
Solicită o consultație dacă febra persistă mai mult de trei zile, simptomele se agravează sau nu apare nicio ameliorare după aproximativ zece zile. O tuse care continuă peste trei săptămâni trebuie, de asemenea, evaluată.
Mergi mai repede la medic dacă ai o boală cronică, ești însărcinată, ai peste 65 de ani sau urmezi un tratament care reduce imunitatea. Este importantă și situația în care febra sau tusea se ameliorează, apoi revin mai puternic. Această evoluție poate indica o complicație.
Sună la 112 sau solicită ajutor medical imediat dacă apar:
- dificultăți de respirație sau senzație de sufocare;
- durere ori presiune persistentă în piept;
- buze sau față cu nuanță albăstruie;
- confuzie, somnolență neobișnuită sau imposibilitatea de trezire;
- convulsii;
- slăbiciune extremă sau instabilitate;
- lipsa urinării și semne evidente de deshidratare;
- tuse cu sânge;
- agravarea rapidă a unei boli cronice.
La copii sunt alarmante respirația rapidă, retragerea pielii dintre coaste, refuzul lichidelor, absența lacrimilor, lipsa urinării, somnolența accentuată și convulsiile. Orice febră de cel puțin 38°C la un copil mai mic de trei luni necesită evaluare medicală promptă.
Răceala afectează în special nasul și gâtul, în timp ce gripa tinde să înceapă brusc și să provoace febră, dureri musculare și epuizare. Această diferență este orientativă, nu un diagnostic. Urmărește evoluția, cere ajutor devreme dacă faci parte dintr-un grup vulnerabil și tratează dificultățile de respirație sau alterarea stării generale ca urgențe.
