Certificatul de moștenitor: pași și termene

Certificatul de moștenitor: pași și termene

Certificatul de moștenitor este actul emis la finalul procedurii succesorale, prin care se arată cine a moștenit o persoană decedată, ce bunuri au fost identificate și ce cotă îi revine fiecăruia. El îți permite să dovedești drepturile asupra unui apartament, teren, cont bancar sau alt bun inclus în moștenire. Certificatul nu se eliberează automat după deces. Moștenitorii trebuie să își exprime opțiunea succesorală, să prezinte actele necesare și să parcurgă verificările notarului.

Două termene sunt importante. Ai, ca regulă, un an de la deces pentru a accepta sau a renunța la moștenire. Procedura notarială poate fi finalizată și mai târziu dacă acceptarea a avut loc în termen. În schimb, dacă succesiunea nu este dezbătută și încheiată în doi ani de la deces, apare, în principiu, impozitul de 1% asupra valorii masei succesorale.

Începe cu certificatul de deces, actele care dovedesc rudenia și documentele privind bunurile. Un singur moștenitor poate cere deschiderea dosarului, iar notarul îi va chema pe ceilalți. Durata depinde de actele disponibile, de numărul persoanelor implicate și de existența unui acord asupra drepturilor fiecăruia. Clarificarea acestor aspecte din timp ajută la evitarea drumurilor repetate și a întârzierilor costisitoare. O listă a datoriilor cunoscute este la fel de utilă.

Unde deschizi succesiunea și ce acte pregătești

Cererea se depune la un notar public din circumscripția tribunalului în care persoana decedată a avut ultimul domiciliu. Dacă mai mulți notari sunt competenți, dosarul revine, de regulă, celui sesizat primul. Notarul verifică evidențele pentru a vedea dacă procedura a fost deja deschisă.

Unul dintre moștenitori poate face cererea, fără să îi aducă pe toți la prima întâlnire. Notarul îi identifică pe cei cu drepturi succesorale și îi citează. Dacă există un testament, acesta trebuie prezentat; notarul verifică și evidențele testamentelor autentice. Un testament scris de mână, păstrat acasă, nu poate fi găsit în evidențele notariale dacă nimeni nu îl aduce la dosar.

Pregătește certificatul de deces, actele de identitate și certificatele de naștere ori de căsătorie care dovedesc legăturile de familie. Adaugă actele de proprietate ale imobilelor, date despre conturile bancare, mașini și alte bunuri, precum și informațiile privind datoriile. Notarul îți poate cere acte suplimentare în funcție de situația familiei și a patrimoniului.

Dacă un bun a fost deținut în comun de defunct și soțul supraviețuitor, trebuie stabilit mai întâi ce parte aparținea persoanei decedate. Numai acea parte intră în succesiunea sa. Aduceți și documentele referitoare la regimul matrimonial, dacă există. O listă completă a bunurilor și a persoanelor interesate ajută notarul să stabilească masa succesorală fără omisiuni.

Ce înseamnă termenele de un an și de doi ani

Termenul de un an privește opțiunea succesorală, adică decizia de a accepta sau de a renunța la moștenire. El curge, ca regulă, de la data decesului. Poți accepta expres sau tacit, prin acte pe care nu le-ai fi putut face decât în calitate de moștenitor. Dacă ai îndoieli cu privire la un gest făcut, cere notarului să îți spună dacă are valoare de acceptare.

Renunțarea se face prin declarație în formă autentică. Simpla afirmație că nu dorești bunurile nu este suficientă pentru o renunțare formală. Nici faptul că alt membru al familiei plătește facturile sau locuiește în casă nu dovedește automat opțiunea succesorală a tuturor celorlalți.

Nu confunda anul pentru acceptare cu un termen obligatoriu de obținere a certificatului. Dosarul poate fi dezbătut după acel an dacă moștenitorii și-au exercitat dreptul în termen și pot dovedi acest lucru. În lipsa acceptării, se pot pierde drepturile succesorale, cu excepția situațiilor speciale prevăzute de lege.

Termenul de doi ani are o consecință fiscală distinctă. Dacă procedura succesorală este dezbătută și finalizată în acest interval, nu se datorează impozitul de 1% pentru transmiterea prin moștenire. Dacă este finalizată ulterior, impozitul de 1% se calculează, potrivit regulii fiscale, la valoarea masei succesorale. Onorariul notarial și celelalte costuri se plătesc separat, indiferent de scutirea de impozit.

Cum decurge procedura la notar

După depunerea cererii, notarul verifică moștenitorii, eventualele declarații de acceptare sau renunțare și existența unui testament. Apoi stabilește bunurile și datoriile care trebuie luate în considerare, pe baza documentelor și a celorlalte probe. Moștenitorii își exprimă poziția cu privire la compunerea masei succesorale și la drepturile fiecăruia.

Dacă actele sunt suficiente și nu există neînțelegeri care împiedică finalizarea, notarul întocmește încheierea finală și eliberează certificatul de moștenitor. Acesta arată persoanele îndreptățite, bunurile constatate și cotele lor. Primirea unei cote din apartament nu înseamnă că apartamentul a fost deja împărțit fizic. Dacă moștenitorii vor ca unul să păstreze întreaga locuință, partajul este o operațiune distinctă.

Nu există un număr fix de zile în care se obține certificatul. Un dosar cu toate actele pregătite și moștenitori de acord poate avansa mai repede decât unul în care lipsesc documente sau există bunuri în alte localități. Cere notarului lista completă de acte și întreabă ce verificări mai trebuie făcute.

Dacă moștenitorii contestă bunurile sau cotele și nu ajung la o înțelegere, procedura notarială poate fi suspendată. Drepturile în litigiu se stabilesc atunci în instanță. După soluționare, procedura poate continua potrivit hotărârii și regulilor aplicabile.

Ce faci după ce primești certificatul

Certificatul de moștenitor dovedește calitatea de moștenitor și drepturile asupra bunurilor incluse în el. Dacă în succesiune există un imobil, notarul îndeplinește formalitățile de publicitate imobiliară în condițiile legii. Cu certificatul poți face și demersurile necesare la bancă ori pentru actualizarea evidențelor fiscale. Verifică numele, cotele și datele bunurilor imediat ce primești actul.

Dacă descoperi ulterior un bun care nu a fost inclus, poți cere reluarea procedurii pentru un certificat suplimentar, în condițiile legii. O greșeală privind un moștenitor nu se tratează însă la fel ca omiterea unui bun. Persoana care se consideră vătămată poate cere anularea certificatului și stabilirea drepturilor sale, inclusiv pe cale judecătorească.

Costul procedurii depinde de valoarea masei succesorale și de complexitatea dosarului. Onorariul notarial se calculează pe dosar, nu prin simpla înmulțire cu numărul moștenitorilor. La acesta se pot adăuga TVA, tarife pentru verificări și înscrieri în cartea funciară, precum și impozitul de 1% dacă termenul fiscal a fost depășit. Cere o estimare înainte de finalizare.

Pentru a evita întârzierile, exprimă opțiunea succesorală în termenul de un an și strânge din timp actele familiei și ale bunurilor. Anunță notarul dacă există datorii, donații anterioare sau un testament. Astfel, certificatul va reflecta cât mai bine situația patrimoniului lăsat de persoana decedată.

Autor

Ababei Dorina